Orăștie

Orăștie este un municipiu din județul Hunedoara, situat în Culoarul Orăștiei, la confluenta râurilor Orăștie și Mureș, la poalele Dealului Holumb. Orașul este atestat documentar din 1224 prin Diploma andreană, fiind unul dintre cele mai vechi centre urbane ale Transilvaniei și reședința istorică a Scaunului Orăștiei. A fost ridicat la rang de municipiu în 1995, recunoscându-se importanța sa istorică, culturală și economică.

Date Geografice

Coordonate geografice	45°51′N 23°12′E (45,85° N, 23,20° E)
Altitudine medie	215 m
Județ	Hunedoara
Suprafață	38,62 km² (3.862 hectare)
Populație (2021)	16.825 locuitori
Cod poștal	335700
Fus orar	UTC+2 (Europe/Bucharest), ora de vară UTC+3
Prefix telefonic	0254
Localități învecinate	Turdaș (5,6 km), Romos (6,1 km), Beriu (6,5 km), Mărtinești (7 km), Geoagiu (7,8 km), Rapoltu Mare (9,8 km)
Orașe înfrățite	Helmstedt (Germania), Sliedrecht (Țările de Jos), Rahat (Israel), Criuleni (Moldova), Fenouillet (Franța), Jerash (Iordania)

Relief

Municipiul Orăștie se află în depresiunea Culoarului Orăștiei, o unitate de relief intra-carpatică situată la intersecția Munților Orăștiei (la sud-est) cu Poiana Ruscă (la sud-vest) și Podișul Transilvaniei (la nord). Terenul este predominant plat în zona centrului urban, la o altitudine medie de 215 m, urcând ușor spre dealurile care încadrează culoarul. Râul Mureș traversează orașul de vest spre est, iar râul Orăștie se déversează în Mureș în perimetrul localității, configurând o zonă aluvială fertoasă.

Climă

Clima este continentală umedă, specifică Depresiunii Transilvaniei, încadrată în clasificația Köppen ca Dfb (climat continental umed cu veri blânde și precipitații repartizate pe tot anul). Temperatura medie anuală se încadrează în jur de 9–10 °C. Iarnile sunt reci, cu zăpadă frecventă, iar verile sunt calde dar nu caniculare. Precipitățiile anuale medii depășesc 700 mm, cu un maxim vară și un minim iarnă. Vânturile predominante sunt de vest și nord-vest.

Populație și demografie

An	Populație
1850	3.190
1900	6.238
1930	7.337
1948	8.817
1966	12.822
1992	24.174
2002	21.213
2011	18.227
2021	16.825

Conform recensământului din 2021, populația stabilă a municipiului este de 16.825 locuitori, în scădere constantă față de vârful din 1992 (24.174). Structura etnică indică o majoritate românească de 80,83%, urmată de romi (5,19%) și maghiari (1,23%), restul de 12,37% nedecizând apartenența. Confesional, 76,93% sunt ortodoxi, 4,33% penticostali, 1,19% romano-catolici, 1,15% greco-catolici, restul apartinând altor culte sau nefiind declarată.

Istorie

Pe teritoriul actualului Orăștie au fost descoperite urme ale culturii neolitice Vinča-Turdaș, precum și urme ale unei așezări romane. Așezarea este atestată documentar în 1224 prin Diploma andreană, emisa de regele Andrei al II-lea al Ungariei, care confirmă privilegiile sașilor și menționează Orăștie (Waras) ca reședința Scaunului Orăștiei. În 1241 cetatea a fost distrusă de tătari, dar s-a refăcut rapid, devenind în 1334 civitas cu 334 de gospodării. În secolul al XV-lea a fost arsă și jefuita de patru ori de oștile otomane. Aici s-a tipărit în 1582 Palia de la Orăștie, prima traducere românească a cărților Vechiului Testament. În Revoluția de la 1848, generalul Józef Bem a fost rănit pe lângă oraș. Personalități locale precum Aurel Vlad, Ioan Mihu și Ioan Moța au avut rol major în Mișcarea Națională și în Marea Adunare de la Alba Iulia (1 decembrie 1918). După 1918, Orăștie a devenit centru al băncii „Ardeleana”, a ziarelor românești și a vieții culturale. În perioada comunistă au fost dezvoltate întreprinderi industriale (Chimica, Vidra, Întreprinderea Mecanică), iar în 1995 orașul a fost declarat municipiu.

În secolele XIV–XV, Orăștie a oscillat între statutul de oraș și cel de târg, fiind centru politico-administrativ al Scaunului Orăștiei. Dominația habsburgică (dupa 1687) a adus obligații grele de încartirire și contribuții. Ciuma a decimat populația în 1717–1718 și 1738. În secolul al XIX-lea, avocatul Avram Tincu și Silviu Moldovan au luptat împotriva maghiarizării învățământului și pentru drepturile românilor. Aurel Vlad a fost președinte al Consiliului Național Român din Orăștie (1918) și membru în Consiliul Dirigent, la Finanțe.

Obiective turistice

Cetatea Orăștiei

Cetatea medievală, datată secolele XIV–XV, se află în centrul istoric și include în incintă ansamblul format din Biserica Reformată fortificată și Biserica Evanghelică (Luterană). Zidurile de apărare, turnurile și bastioanele au fost parțial conservate și restaurate, oferind o imagine sugestivă a arhitecturii militare transilvărene.

Biserica Reformată fortificată

Datând din secolul al XIV-lea, biserica este un monument de arhitectură gotică hall-church, cu nave laterale înalte egale cu nava centrală. A fost fortificată cu ziduri și turnuri de apărare, servind atât ca loc de cult, cât și ca refugiú în perioadele de razboi. Interiorul păstrează elemente de pictură murală medievală și un orgă istoric.

Muzeul Orăștiei

Înființat în 1952, muzeul funcționează în clădirea fostei primării (sec. XIX) și cuprinde secții de istorie (arheologie, documente, numismatică, armament) și etnografie (port popular, obiecte de gospodărie, installations de prelucrare a lânăi și a linușului). Colectia arheologică include piese din epoca dacică, romană și medievală descoperite la cetățile dacice din Munții Orăștiei și în așezarea medievală.

Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”

Monument istoric din secolul al XVII-lea, situat în centrul vechi, cu arhitectură brâncovenescă transilvăreană. Presbiteriul și naosul sunt acoperiți cu voute pe penșule, iar fațadele prezintă decor sculptural în piatră. Biserica a fost restaurată după 1990 și găzduiește anual Festivalul Interjudețean de Muzică Sacră „Cu noi este Dumnezeu”.

Complexul de cetăți dacice din Munții Orăștiei

Situat la aproximativ 35 km sud-est de Orăștie, complexul include cetățile de la Sarmizegetusa Regia, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna, înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Orăștie este principalul punct de acces turistic și logistic spre acest complex archeologic de importanță europeană.

Personalități

Aurel Vlad (1877–1941) — avocat, deputat, președinte al Consiliului Național Român din Orăștie (1918), membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (portofoliul Finanțelor), artisan al Marii Uniri.

Nicolae Adam (1938–2008) — sculptor, autor al Monumentului Paliei (dezvelit 1974) și a numeroase operi de artă publică din România; membru al Uniunii Artiștilor Plastici.

Ioan I. Moța (1902–1937) — politician și avocat, membru fondator al Mișcării Legionare (Garda de Fier), născut la Orăștie.

Eugenia Branga (1894–1982) — deputată în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia (1918), reprezentantă a femeilor hunedorene în actul Unirii.

Cornel Cărpinișan (1904–1970) — chirurg eminent, membru titular al Academiei de Științe Medicale, primar al municipiului Oradea (1941–1944), născut la Orăștie.

Albert Amlacher (1847–1939) — scriitor de limbă germană, teolog protestant (luteran), director al Liceului Reformat din Orăștie, autor de operă literară și teatrală în germană.

Distanța Murfatlar - Orăștie

Indicații rutiere Murfatlar - Orăștie