Roșiorii de Vede

Municipiul Roșiorii de Vede este reședința a doua ca importanță a județului Teleorman, situat în partea de vest a județului, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe malul drept al râului Vedea. Localitatea se află la intersectia paralelei 44°07′ latitudine nordică cu meridianul 25°00′ longitudine estică, la o altitudine medie de 83 m. Distanțe principale: 35 km nord-vest de Alexandria (reședința de județ), 95 km de București, 97 km de Craiova, 40 km de Turnu Măgurele (port fluvial pe Dunăre) și 120 km de Pitești. Coordonate GPS: 44.1114° N, 24.9942° E (44° 6′ 41″ N, 24° 59′ 39″ E). Cod poștal: 145100. Suprafață totală: 152,56 km² (15.256 ha), din care intravilan 1.189 ha și extravilan 6.169 ha. Densitate: ~209 loc/km². Clima: subtropicală umedă cu vară caldă (Köppen Cfa). Fus orar: UTC+2 (iarnă), UTC+3 (vară).

Date Geografice

Coordonate geografice	44.1114° N, 24.9942° E (44° 6′ 41″ N, 24° 59′ 39″ E)
Altitudine medie	83 m
Județ	Teleorman (TR)
Suprafață totală	152,56 km² (15.256 ha)
Populație (2022)	32.958 locuitori (Ghidul Primăriilor) / 31.849 (DB-City) / 30.052 (Recensământ 2010)
Cod poștal	145100
Fus orar	UTC+2 (iarnă), UTC+3 (vară)
Prefix telefonic	0247
Localități învecinate	Scrioaștea (N), Drăgănești de Vede (NE), Vedea (E), Peretu și Troianu (S), Salcia și Călmațuiu (SV), Crângeni și Călmațuiu de Sus (V), Măldăeni (NV)

Relief

Municipiul se află în lunca râului Vedea, la trecerea din Câmpia Găvanu-Burdea în Câmpia Română. Relieful este preponderent plat, specific câmpiilor de sud, cu alțuri mici și meandre ale râului Vedea care traversă localitatea de nord spre sud. La nord se întinde Pădurea Vedea (masiv forestic protejat), iar la sud zona de agrement „Urlui” cu iazuri piscicole. Solurile sunt cernisoare fertilă, favorabile agriculturii intensive.

Climă

Clima este temperate-continentală cu influențe mediteraneene (Köppen Cfa – subtropicală umedă cu vară caldă). Văile sunt calde (medii iulie 22–24°C, maxime peste 35°C), iernile relativ blânde (medii ianuarie -2–0°C), precipitațiile anuale medii 500–600 mm, concentrate vara. Vântul predominant vestic și nord-vestic. Perioada fără gheață: 190–200 zile/an. Condițiile favorizează culturile de cereală, oleaginoase, legumicultură și viticultură pe dealurile limitrofe.

Populație și demografie

An	Populație	Sursă
2010	30.052	Recensământ (Enciclopedia României)
2021	31.849	DB-City
2022	32.958	Ghidul Primăriilor

Evoluția demografică arată o ușoară creștere în ultimii ani, contrar tendinței naționale de scădere, datorită atrăgătorii economice locale (agricultură, industrie ușoară, servicii, nod feroviar). Gospodării: 11.809. Exploatații agricole: 10.235. Densitate: ~209 loc/km². Structura etnică: majoritate români, minorități romi și alte etnii conform recensământelor.

Istorie

Atestare documentară: 1385. Roșiorii de Vede au o istorie milenară, urmele așezării umane din zona Castrului Roman și a Cetății Cazacilor atestând o continuitate de locuire de secole. Numele provine de la „roșiori” (călărași roșii, gardă de elită) și „Vedea” (râul limitrof). În secolele XIV–XVI a fost punct de trecere al călătoriilor și armatelor (Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu). În secolul XIX s-a dezvoltat ca centru comercial și de tranzit pe Drumul Dunării, amplificată de înființarea gării feroviare (1889) și a Bâlciului anual (atestat 1830). A devenit municipiu în 1995.

Principale momente istorice: atestare 1385; trecerea armatelor lui Mihai Viteazul (1595); Războiul de Independență (1877–1878) – spital militar în localitate; Revoluția din 1921 – greve la gara Roșiori Nord; perioada interbelică – dezvoltare urbană accelerată (Primărie 1912, Judecătorie 1912, Școală Centrală 1892); epoca comunistă – industrializare (uzine de prelucrare lemn, alimentară); post-1989 – reabilitare patrimoniu, modernizare infrastructură, atragere investiții.

Patrimoniul arhitectural include numeroase biserici (Sf. Ilie 1804, Sf. Teodor Tiron 1818, Sfinții Împ. Constantin și Elena 1832–1835, Adormirea Maicii Domnului 1836, Cuvioasa Parascheva 1836, Sf. Ioan Nou 1842, Sf. Cruce 1849, ruine Sf. Nicolae 1780), clădiri publice istorică (Gară 1889, Școală 1892, Primărie 1912, Judecătorie 1912, Casa Mamut 1899), Castrul Roman (sec. II–III p.Chr.) și Cetatea Cazacilor (sec. XVII–XVIII).

Obiective turistice

Castrul Roman

Cetate romană (sec. II–III p.Chr.) situată pe malul drept al Vedei, punct strategic pe Limes Transalutanus. Fouilele arheologice au revelat ziduri, turnuri, ceramicsă, numismatică, expuse la Muzeul de Istorie. Sit arheologic de importanță națională, vizitat pentru patrimoniu roman și peisagistic.

Biserica „Sfântul Ilie” (1804) și ansamblul bisericilor istorice

Șapte biserici ortodoxe clasificate monumente istorice (LMI) datând 1780–1849: Sf. Ilie (1804), Sf. Teodor Tiron (1818), Sfinții Împ. Constantin și Elena – Serdăreasa (1832–1835), Adormirea Maicii Domnului (1836), Cuvioasa Parascheva (1836), Sf. Ioan Nou (1842), Sf. Cruce (1849), plus ruinele Sf. Nicolae (1780). Arhitectură brâncovenescă și neoclasică, picturi murale originale, icoane vechi. Reprezintă nucleul spiritual și arhitectural al municipiului.

Clădirea Primăriei (1912) și Centrul Civic Istoric

Palatul Primăriei (1912), monument istoric, arhitectură neoromână cu elemente brâncovenști, situat în centrul istoric alături de Judecătorie (1912), Școala Centrală (1892) și Casa Mamut (1899). Ansamblu urbanistic coerent, punct de referință al identității locale, sediu al autorităților locale și spațiu public pentru evenimente.

Zone de agrement și natură: Pădurea Vedea, Parcul Nicolae Bălcescu, Zona Vedea, Zona Urlui

Pădurea Vedea – masiv forestic protejat (nord), pensiune turistică, trasee de plimbare, vânătoare, biodiversitate. Parcul Nicolae Bălcescu – parc central cu alei, ștrand urban, restaurant, Teatrul de Vară (sezonier). Zona de agrement „Vedea” – malul râului, cazare, sporturi. Zona de agrement „Urlui” (sud) – 5 iazuri piscicole, cabană turistică, pescuit sportiv, recreere. Toate zonele sunt accesibile, amenajate, atrag turiști locali și din județele limitrofe.

Personalități

Tudor Vladimirescu (1780–1821) – lider al Revoluției de la 1821, a trăit și a activat în zonă; Colegiul Național din municipiu poartă numele său.

George D. Pencioiu – istoric local, fondator al Muzeului de Istorie Roșiorii de Vede, autor al cercetărilor arheologice de la Castrul Roman.

Nicolae Bălcescu – a vizitat localitatea în călătoriile sale istorice; parc central poartă numele său în onoarea contribuției la cultura românească.

Distanța Murfatlar - Roșiori de Vede

Indicații rutiere Murfatlar - Roșiori de Vede